Noi descoperiri la Lăpușna


Când ajung într-o țară cu o cultură veche, turiștii sunt practic magnetizați de ruine, situri arheologice, muzee sau centre medieval ale orașelor istorice. Imediat ne amintim de Grecia, Italia sau Spania. Aceste atracții sunt căutate de vizitatori, dar și exploatate de comercianții care, fie se amplasează mai aproape de siturile istorice, fie amenajează spațiile din restaurant, hotele sau pensiuni în stiluri de epocă. Câteva zeci de mii de moldoveni ajung anual în aceste destinații istorice, ca apoi să povestească cu multă pasiune pe rețele de socializare despre ruinele vizitate și felul în care acestea au ajuns până azi. Și de regulă, mai suspină că în Moldova așa ceva nu ai unde vedea.

Recent am obținut de la un grup de autori entuziaști o culegere de articole despre Lăpușna înmănuncheate într-o monografie despre valoarea orașului medieval (în curând aceasta va fi publicată în cadrul proiectului UE ”Reabilitarea Curții Domnești medievale Lăpușna pentru vizite turistice” – HistoryTour). Nu știu dacă mai există ceva similar între Nistru și Prut, dar ceia ce a fost găsit aici impresionează. Conform datelor arheologului Gheorghe Postică, în raza comunei Lăpușna sunt cunoscute 17 situri arheologice, care cuprind 11 așezări și 6 necropole plane sau tumulare (singulare sau complexe). Curios este că în cinci situri sunt mai multe orizonturi culturale (de la 2 până la 5, din diferite epoci istorice), iar 7 situri au un singur orizont cultural. Mărturiile arheologice găsite la Lăpușna sunt mai vechi decât piramidele egiptene. Dacă este să credem savantului, atunci minim opt culturi și civilizații au lăsat urme în acest sat de codru:

epoca bronzului-fierului timpuriu (mileniile III-I i. Hr). – găsite necropole tumulare singulare,

cultura Noua-Sabatinovka, (secolele XIV-XII i.Hr.) – 2 aşezări din epoca bronzului,

cultura Chişinău-Corlăteni, (secolele XII-X î.Hr.) şi cultura geto-dacica (secolele IV-III i.Hr.) – 2 aşezări din epoca fierului timpuriu,

cultura Santana de Mureş-Cerneahov (secolele III-IV) – 7 aşezări si 2 necropole din perioada antica târzie,

perioada antică târzie sau medievală timpurie (mileniul I) – 1 necropolă tumulară complexă,

cultura Costişa-Botoşana-Hansca (secolele V-VII), cultura Lozna-Boris (secolele VIII-IX), cultura Dridu (secolele X-XI), cultura Lozova (prima jumătate a secolului XIV) – 4 aşezări medievale timpurii,

perioada medievală târzie-modernă (secolele XVI-XVIII) – 2 aşezări rurale,

perioada medievală-modernă (secolele XV-XIX)1 târg cu sistem de hrube subterane şi necropolă.

La Lăpușna situl arheologic “Târgul medieval” este un perimetru (cca. 1,8×1,1km) cu urme din perioada antică târzie, medievală si modernă. Este situat în sat pe un promontoriu, delimitat de valea r. Lăpuşniţa, afluentul său de dreapta, şoseaua Hânceşti-Leuşeni (vechiul drum comercial moldovenesc), ajungând până în preajma liceului din s. Lăpuşna. Interesant că locuitorii până în prezent numesc locurile de aici cu numirile de altă data: „Tamojnea”, „Talcioc”, „Ponoare”, „Stadol” „Podiş”, „Iazul lui Tomuleţ”, „Burca” ș.a.

Acest perimetru istoric oferă vizitatorilor posibilitatea de a cunoaște: o necropolă de tipul Santana de Mureș-Cerneahov (secolele III-IV), aşezarea târgului medieval moldovenesc Lăpuşna (secolele XV-XVII), aşezarea centrului judeţean Lăpuşna din epoca modernă (secolele XVIII-XIX) si necropola din secolele XV-XIX. Iar în perimetrul numit „Tamojnea” se găsesc vestigii ale fostei vămi a târgului medieval Lăpuşna. Se află chiar lângă biserică şi cimitirul medieval, vis-a-vis de „Dealul Rusca”. Totodată „Talciocul” este o mărturie a centrului comercial al târgului medieval Lăpuşna.

În centrul satului, lângă „Moară”, se afla un beci din piatră (sec. XVII-XVIII), iar Biserica Sf. Arhangheli Mihai şi Gavriil (1818) a fost construită pe fundația unei biserici mai vechi din secolele XV-XVI. La fel a fost descoperită și studiată o necropolă creştină din secolele XV-XIX la nord de biserică în grădini private, unde periodic sunt descoperite oase umane, aflate la o adâncime de 0,40-0,80 m. In preajma morii au fost descoperite si vestigiile unei necropole de tipul Santana de Mureş-Cerneahov (secolele III-IV).

Interesant că la intersecţia perimetrelor istorice „Talcioc” şi „Tamojnea”, exista un sistem de galerii subterane medievale, numite de localnici „Hrube”. Intrarea în galeriile subterane a fost descoperită de populaţia locală prin 1958 după o ploaie torențială, când în preajma beciului vechi, s-au deschis două intrări în galerii subterane.

Galeriile subterane sunt săpate în löes, la adâncimea de 4-5 m, au o lăţime de circa 0,9 -1,0 m şi înălţime de circa 1,8-2,0 m. Localnicii povestesc că în anumite locuri ale galeriilor există fântâni şi spaţii lărgite, alteori au fost parcurse circa 25 metri în asemenea galerii, care, potrivit spuselor din bătrâni, ajungeau până la marginea satului în mai multe părți. Se zice că hrubele au fost construite în evul mediu şi erau folosite de lăpuşneni pentru a se ascunde în timpul invaziilor tătarilor.

In literatura de specialitate, situl arheologic Lăpuşna “Târgul medieval” figurează sub denumirile „Lăpușna”, „Город Лапушна (=Oraşul Lăpușna)” şi „Lăpușna V ”.

In anul 2014 situl a fost examinat, delimitat teritorial, redenumit conform noului concept si descris în format nou de către Gheorghe Postică. Cu această ocazie s-a constat o prezenţă masivă a ceramicii medievale moldoveneşti şi a altor artefacte în grădinile locuitorilor s. Lăpuşna.

În anul 1993, situl Lăpuşna „Târgul medieval”, sub denumirile de „Lăpuşna” (oraşul medieval, secolele XV-XVII) şi „Lăpuşna V” (necropolă, secolele II-IV) a fost declarat monument de importanţă naţională şi înscris în „Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat” (compartimentul „Zona de Centru”, nr. 604 şi nr. 607), aprobat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, nr. 1531 din 22 iunie 1993 (Monitorul Oficial al RM, nr. 02.02.2010, nr. 15-17, art.: 24, p. 19).

Interesul arheologilor pentru Lăpușna dintotdeauna a fost unul remarcabil:

Primele investigaţii arheologice la Lăpuşna au fost realizate de către E.A. Rikman în anul 1953, iar zece ani mai târziu siturile din Lăpușna apar în culegerea de hărți topografice. Alte opt situri arheologice au fost descoperite de P.P. Bârnea şi Gh. Cebotarenco în anii 1959-1960

În anii 1973-1975 siturile arheologice de aici au fost incluse în lucrarea Археологическая карта Молдавской ССР,  vol. 3, 4, 5, 6 şi 7. În anul 1980, în timpul unei prospectări de teren, Gheorghe Postică a identificat situl arheologic Lăpuşna-Mladen, rămas însă inedit, iar în 1985 Ion Hâncu a înregistrat 5 tumuli. În anul 1993, în cadrul proiectului de elaborare a Repertorului arheologic al Republicii Moldova S. Covalenco a generalizat datele privind harta arheologică a s. Lăpuşna, evidenţiind 11 situri, inclusiv 2 tumuli, 2 necropole şi 7 aşezări. În acelaşi an 1993, 13 situri arheologice de lângă s. Lăpuşna (6 aşezări, 2 necropole şi 5 tumuli) au fost incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova (Monitorul Oficial al RM, nr. 02.02.2010). În anii 1999-2000 în „Beciul de piatră” şi la „Biserica” au fost făcute săpături arheologice de către V. Ghimpu. În 2012 Gh. Postică a cercetat în incinta Bisericii, iar în 2013 Vlad Vornic şi Ion Ursu au făcut săpături arheologice în „Beciul de piatră” şi „Cimitirul medieval”. Ultimele două au fost susținute de proiectul UE ”Reabilitarea Curții Domnești medievale Lăpușna pentru vizite turistice”.

Viorel Miron

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *