ruta localitati medievale

Ghizii naționali și muzeali despre Ruta localităților medievale din Moldova

În Moldova, încă de la constituirea sistemului turistic prin anii 60 ai sec XX, au apărut ghizi de turism care aveau grijă de informarea oaspeților, însoţirea pe trasee prin țară și promovarea destinațiilor mai reprezentative. Între timp, cei circa 500 de ghizi existenţi au ajuns să deservească peste 2 milioane de vizitatori străini, iar în Moldova ei pe bună dreptate erau numiți „fondul de aur al turismului moldovenesc”. Acum, după mai bine de două decenii de independență, în sistemul turistic activează circa 30 de ghizi naționali și 370 de ghizi muzeali. Am decis să aflăm opinia acestora despre șansele de revigorare a unei rute turistice istorice pe „Drumul mare moldovenesc”, care le folosea comercianților medievali pentru a merge din Europa spre Asia și invers. 

Viorel MIRON

Timp de două zile la Lăpușna și încă în alte cinci locuri istorice ale „Drumului moldovenesc”, peste 40 de ghizi naționali și muzeali, reprezentanți ai industriei turistice și ai asociațiilor profesionale, au discutat oportunitățile dezvoltării traseului pentru necesitățile turismului național, în special pentru a servi la captarea oaspeților țării care călătoresc prin Moldova și țările vecine. În linii mari, toți au căzut de acord asupra necesității dezvoltării unei asemenea Rute istorice, din diverse considerente: fie că aceasta ne conectează la rute europene similare, fie că inspiră sentimentul unui patriotism local, sau este un bun material adus elevilor la activitățile extra-curriculare de istorie. Totodată, profesioniștii din turism și-au arătat și o serie de rezerve pentru promovarea traseului, în special în lipsa unui suport din partea autorităților (care sunt deținătoarele de atracții, gestionează banii publici și au grijă de educația și cultura tinerei generații).

Cele mai mari rezerve vizează starea atracțiilor turistice și a drumurilor de acces spre ele. Acestea sunt neamenajate, nemarcate, neexpresive și, în sfârșit, neestetice aproape peste tot. Poate cu excepția unor primării, care promovează pe cont propriu proiecte de amenajare turistică în unele localități (Lăpușna, Hâncești, Palanca și încă în vreo câteva). Acestea, într-un parteneriat dedicat Rutei localităților medievale, au atras fonduri pentru a iniția amenajarea turistică a unor spații istorice pentru a încuraja vizitele turistice. Ghizii însă văd aceste atracții ca un suport pentru mesajele informative pe parcursul excursiilor prin Moldova. Or, dacă atracțiile nu sunt expresive, ei trebuie să compenseze cu informații despre valoarea obiectivelor vizitate și oportunitățile de a petrece timpul liber în preajmă. Iată de ce o serie de recomandări au venit în mod special pentru diversificarea sejurului la destinație. Cele mai interesante sugestii au avut în vedere organizarea unor concerte cu muzică medievală (se spune că este o colecție de piese de Dimitrie Cantemir) sau organizarea unor lupte cu haiducii în codrii Lăpușnei, sau a unui festival de bucate medievale. Altele au țintit amenajarea spațiilor care oferă ospitalitate (restaurante, structuri de cazare) cu elemente de decor caracteristic „epocii de aur” a Moldovei  medievale (carete, mobilier cu pernuțe din catifea, picturi și hărți vechi etc).

Totuși circuitul liber al informației de calitate despre atracțiile turistice de la noi este cea mai mare problemă în promovarea destinațiilor, fie și pe o Rută istorică cu mari perspective de atragere a vizitatorilor. Acum un număr mare de sate nu are nici indicatoare cu denumirea satului. Ajungi în localitate și măcar nu știi unde te afli. Ce să mai vorbim de indicatoarele spre muzee sau  situri istorice și rezervații! Impresia generală a vizitatorilor este că într-așa un mod ingenios moldovenii protejează locurile de muncă ale ghizilor. Bineînțeles că nu este așa, o zic chiar ghizii. Acum, la peste 2 milioane de  vizitatori străini, ghizii abia de reușesc să deservească un flux de sub 5% dintre aceștia. Din contra, atracțiile nemarcate lasă impresia că parcă acestea nici nu ar exista. Doar informația de orientare turistică motivează călătorul să meargă pe trasee. Muzeele de pe trasee trebuie să se transforme în adevărate birouri de informare a turiștilor, zic ghizii. Aici, de la 9.00 la 17.00, șase zile p săptămână stau la dispoziție persoane instruite special să comunice cu vizitatorii, să povestească captivant date interesante despre atracțiile din localitate și din împrejurimi. De altfel, asta este o practică în țări turistice comparabile cu Moldova, cum ar fi: Bulgaria, Slovacia, România, Ungaria ș.a.

De asemenea, sunt puţine hărți și pliante informative despre destinații. O sugestie bună este ca localitățile care implementează proiecte (de orice fel: infrastructură, ecologice, energetice) să valorifice mai inteligent banii din promovarea proiectelor pentru promovarea localității ca destinație pentru vizite. Ar face un mare serviciu localității prin atragerea atenției asupra valorilor de aici.

Ruta localităților medievale în Moldova nu este cunoscută decât de un număr limitat de persoane, iar includerea traseului cognitiv în activitățile extra-curriculare ale elevilor ar stimula practicabilitatea acesteia. Avem mulți istoricii entuziaști pentru care participarea la o rută istorică ar fi un exercițiu practic. Iar turiștilor străini li se poate oferi un pachet turistic mixt care să-i familiarizeze nu doar cu istoria locală, ci și cu alte aspecte despre Moldova ca destinație regională.

Au vorbit ghizii și despre unele bariere la înregistrarea rutelor turistice: restricțiile legate de repetabilitatea obiectivelor vizitate într-un traseu, precum și suprapunerea traseelor diferitor circuite turistice. Evident că într-o țară mică precum e Moldova nu poți să nu înregistrezi o rută numai din cauza faptului că unul din cinci muzee vizitate se repetă și în alt traseu… este din cale afară. Sau o altă limitare legată de utilizarea drumurilor naționale: dacă un traseu trece pe un drum pe care tranzitezi 50% din localitățile parcurse și de o altă rută, traseul nu poate fi înregistrat. Adică, nu poți să înregistrezi ruta turistică Chișinău-Căușeni dacă cineva mai iute a înregistrat ruta Chișinău – Zaim, pentru că… folosești același drum cu peste jumătate din localități, pe care evident le tranzitezi. Cu atât mai mult o rută istorică cum este „Drumul localităților medievale”, care se suprapune peste unele trasee deja existente… pentru că alte drumuri în Moldova nu-s. Deci, de lucru este și la capitolul ajustări ale Normativelor metodologice pentru traseele turistice.

Totuși diversificarea ofertei de trasee turistice prin Moldova trebuie susținută, deoarece conectează țara la diverse piețe. În primul rând, la piața internă și cea a turismului receptor. Peste cinci milioane de moldoveni călătoresc anual în străinătate, iar în țară doar câteva mii de persoane apelează la un ghid de turism. Totodată, peste două milioane de turiști străini călătoresc prin Moldova de parcă ar fi cu ochii legați, bizuindu-se doar pe nivelul general de cunoștințe al primului ieşit în cale.

Această întrunire și tur informativ pentru ghizii naționali și muzeali, reprezentanți ai industriei turistice și ai asociațiilor profesionale a fost susținut de Proiectul UE transfrontalier „Reabilitarea Curții Domnești Lăpușna pentru vizite turistice (HistoryTour)” care conectează parteneri din Moldova, România și Ucraina pentru a promova noi destinaţii pe Ruta localităților medievale. 

Sursa:

http://eco.md/index.php/economie/actualitate/item/4128-ghizii-na%C8%9Bionali-%C8%99i-muzeali-despre-ruta-localit%C4%83%C8%9Bilor-medievale-din-moldova

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *