harta cantemir d

Excursii tematice pe Ruta localităților medievale din Moldova

Atracţiile naţionale sunt principalii motivatori pentru călătoriile pe teritoriul Moldovei. În Republica Moldova sunt peste 15 mii atracţii turistice cultural-istorice şi peste 300 de arii naturale importante. O cotă relevantă dintre acestea se găseşte pe „Ruta localităților medievale” care străbate țara de la Ungheni spre Lăpușna și Chișinău, apoi spre Tighina și satele din zona Nistrului inferior, până la Palanca. 

Viorel MIRON

Aici sunt practic toate tipurile de atracții turistice reprezentative pentru Moldova: sate vechi cu vetre medievale, vestigii antice, biserici și mănăstiri medievale, muzee importante, codri legendari și arii naturale reprezentative, parcuri vechi și vinării celebre. Toate acestea la maxim 10 km de drumurile naționale întreținute pe parcursul întregului an și la maxim 30 de minute de la un ghid muzeal pregătit să comunice cu turiștii.

Dar să le luăm pe rând.

Ruta localităților medievale se pliază pe legendarul Drum comercial moldovenesc cunoscut pentru că lega Europa de Asia în perioada medievală. Un număr important de localități parcurse de această rută turistică are vetre medievale, care se regăsesc pe hărțile lui Ștefan cel Mare sau ale lui Dimitrie Cantemir. Drumul medieval venea din Polonia (Cracovia și Liov) prin Cernăuți și Siret, apoi drumul ajungea la Suceava (vama mare), iar de la Suceava mergea spre est, peste Dealul Mare, prin Hârlău-Cotnari-Târgu Frumos-Iași (vamă). De la Iași străbătea Prutul la Țuțora, apoi spre Boldurești-Șișcani-Bujor spre Lăpușna (unde era vamă), iar de aici la Hâncești-Pojăreni-Sociteni-Gangura-Mereni-Tighina-Căușeni-Cârnățeni-Ciubărciu-Olănești-Cetatea Albă (vamă) și mai departe spre tărâmurile tătărești. Totodată se știe că drumul medieval între Prut și Nistru putea devia pe anumite sectoare (probabil din cauza haiducilor), iată de ce în diverse perioade se amintesc și alte localități din jur (ex: Chișinău, Căpriana), astfel că azi putem vorbi despre un culoar de sate istorice pe Ruta localităților medievale.

Dacă este să facem o comparație, vedem că, deși în Moldova au fost atestate câteva mii de staţiuni preistorice, circa 400 de selişti tripoliene (~ 5-6 mii de ani în urmă), circa 50 de grădişti fortificate antice, circa 500 de selişti medievale timpurii, numeroase cetăţi medievale din pământ, o bună parte se găseşte în arealul Drumului medieval moldovenesc la Lăpușna, Căușeni, Hansca, Gangura, Mereni, de fapt, toate localitățile pe Nistru de la Tighina până la Marea Neagră.

Din cele şase cetăţi medievale din piatră (în diferite stadii de conservare) în Moldova, una dintre cele mai bine conservate este cea de la Tighina, accesibilă în ultimul timp publicului larg. La fel, dintre cele peste 1000 de monumente de arhitectură, majoritatea protejate le găsim în Chișinău (și el parte a unui segment din Drumul medieval). Din cele circa 50 de mănăstiri ortodoxe din Moldova, 10% sunt pe Drumul medieval, inclusiv cea mai mare – Noul Neamț. La Căușeni găsim o bijuterie de arhitectură medievală – biserica „Adormirii Maicii Domnului”, unică prin frescele sale murale.

Suprafeţele împădurite reprezintă pentru Moldova un potenţial important de atracţie a turiştilor (cca 11,6% din teritoriul ţării). Cca 45% din total sunt pădurile de recreare şi cele destinate conservării naturii şi trebuie să servească pentru activităţi excursioniste, agrement organizat şi tratament balnear ca alternative diverselor tipuri de turism neorganizat. În ţară există un sistem complex de arii naturale sub protecţie de stat: 12 categorii de zone naturale protejate (peste 66,5 mii ha), din care fac parte 178 de diverse tipuri de rezervaţii, 130 de monumente ale naturii şi 433 de arbori seculari. Cea mai veche rezervație din Moldova „Grădina Turcească” dintre Leuntea și Talmaz pe Nistru probabil că este și una dintre primele în Europa, fiind creată încă în perioada medievală pe timpul raialei turcești Bender. La fel pe Drumul vechi moldovenesc se găsește și cea mai mare rezervație peisagistică din țară – Pădurea dintre Hâncești și Lăpușna, tot aici și cea mai mare rezervație de plante medicinale.

În linii mari, atracţiile turistice amplasate în localităţi (mănăstiri, biserici, complexe muzeale, parcuri) beneficiază de drumuri locale de acces relativ întreţinute pe parcursul întregului an.

În Moldova sunt activi cca 30 de ghizi profesionişti de turism, care cunosc traseele spre atracţiile naţionale, care sunt contractaţi de cca 400 de agenţii de turism din Chişinău şi de instituţiile de învăţământ ce organizează excursii pentru elevi. Sunt cca 370 de ghizi locali care, de regulă, sunt angajaţi ai muzeelor locale şi practică la solicitare excursii extramuzeale spre unele atracţii specifice locului. Astfel, în raza de 30 de km de oricare obiect turistic din R. Moldova, poate fi angajat un ghid local. O bună parte din ghizii interesați de Ruta localităților medievale din Moldova au călătorit deja pe segmente din acest traseu și și-au făcut o părere despre el. Opinia lor despre șansele de revigorare a unei rute turistice istorice pe „Drumul mare moldovenesc”, care era folosit de către comercianţii medievali pentru a merge din Europa spre Asia și invers, a fost prezentată în numărul trecut.

Dar, pentru ca Ruta turistică pe „Drumul mare moldovenesc” să fie funcțională, este nevoie de o abordare serioasă din partea autorităților de turism pentru contribuția la amenajarea și monitorizarea atracțiilor turistice de pe traseu. Evaluarea şi monitorizarea resurselor turistice presupune un complex de măsuri menite să efectueze un control al unui grup bine delimitat de obiective de interes turistic pe „Drumul mare moldovenesc”. În linii mari, acest complex de măsuri presupune: (i) Delimitarea în spaţiu a obiectivelor de interes turistic pentru monitorizare; (ii) Gruparea acestor obiective după principiul geografic sau caracteristicile comune în anumite segmente ale Rutei istorice clar delimitate de alte destinații; (iii) Aplicarea unui regim de conservare (stabilit prin lege sau hotărâri ale APL) cu măsuri de protecţie specifice fiecărui tip de resurse turistice pe „Drumul mare moldovenesc”; (iv) Sporirea valorii obiectivelor incluse pe „Drumul mare moldovenesc” prin programe şi studii ştiinţifice (istorice, artistice, estetice, ecologice, biologice etc.) şi măsuri de promovare activă; (v) Sporirea funcţionalităţii pentru activităţile de turism prin: a) delimitarea în fiecare destinație turistică a suprafeţelor interzise pentru vizite, a suprafeţelor pentru agrement, locuri pentru construcţii uşoare şi capitale, trasee locale, inclusiv dotări pentru turismul neorganizat etc., b) certificarea obiectivelor din patrimoniul turistic şi promovarea acestora în zonă şi peste hotarele ei, c) includerea destinațiilor turistice de pe „Drumul mare moldovenesc” în circuitele internaţionale; (vi) Crearea unei baze de date a patrimoniului turistic existent pe „Drumul mare moldovenesc” care trebuie să se caracterizeze prin eficienţă şi accesibilitate; (vii) Crearea unor centre de informare turistică pe „Drumul mare moldovenesc” și stimularea de circuite pe trasee tematice.

Elaborarea conceptului Rutei turistice a localităților medievale în Moldova a fost susținută de Proiectul UE transfrontalier „Reabilitarea Curții Domnești Lăpușna pentru vizite turistice (HistoryTour)”, care conectează parteneri din Moldova, România și Ucraina pentru a promova noi destinaţii pe Drumul comercial medieval. 

Drumul mare moldovenesc reprezentat pe Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir:

Sursa:

http://www.eco.md/index.php/economie/actualitate/item/4154-excursii-tematice-pe-ruta-localit%C4%83%C8%9Bilor-medievale-din-moldova

ruta localitati medievale

Ghizii naționali și muzeali despre Ruta localităților medievale din Moldova

În Moldova, încă de la constituirea sistemului turistic prin anii 60 ai sec XX, au apărut ghizi de turism care aveau grijă de informarea oaspeților, însoţirea pe trasee prin țară și promovarea destinațiilor mai reprezentative. Între timp, cei circa 500 de ghizi existenţi au ajuns să deservească peste 2 milioane de vizitatori străini, iar în Moldova ei pe bună dreptate erau numiți „fondul de aur al turismului moldovenesc”. Acum, după mai bine de două decenii de independență, în sistemul turistic activează circa 30 de ghizi naționali și 370 de ghizi muzeali. Am decis să aflăm opinia acestora despre șansele de revigorare a unei rute turistice istorice pe „Drumul mare moldovenesc”, care le folosea comercianților medievali pentru a merge din Europa spre Asia și invers. 

Viorel MIRON

Timp de două zile la Lăpușna și încă în alte cinci locuri istorice ale „Drumului moldovenesc”, peste 40 de ghizi naționali și muzeali, reprezentanți ai industriei turistice și ai asociațiilor profesionale, au discutat oportunitățile dezvoltării traseului pentru necesitățile turismului național, în special pentru a servi la captarea oaspeților țării care călătoresc prin Moldova și țările vecine. În linii mari, toți au căzut de acord asupra necesității dezvoltării unei asemenea Rute istorice, din diverse considerente: fie că aceasta ne conectează la rute europene similare, fie că inspiră sentimentul unui patriotism local, sau este un bun material adus elevilor la activitățile extra-curriculare de istorie. Totodată, profesioniștii din turism și-au arătat și o serie de rezerve pentru promovarea traseului, în special în lipsa unui suport din partea autorităților (care sunt deținătoarele de atracții, gestionează banii publici și au grijă de educația și cultura tinerei generații).

Cele mai mari rezerve vizează starea atracțiilor turistice și a drumurilor de acces spre ele. Acestea sunt neamenajate, nemarcate, neexpresive și, în sfârșit, neestetice aproape peste tot. Poate cu excepția unor primării, care promovează pe cont propriu proiecte de amenajare turistică în unele localități (Lăpușna, Hâncești, Palanca și încă în vreo câteva). Acestea, într-un parteneriat dedicat Rutei localităților medievale, au atras fonduri pentru a iniția amenajarea turistică a unor spații istorice pentru a încuraja vizitele turistice. Ghizii însă văd aceste atracții ca un suport pentru mesajele informative pe parcursul excursiilor prin Moldova. Or, dacă atracțiile nu sunt expresive, ei trebuie să compenseze cu informații despre valoarea obiectivelor vizitate și oportunitățile de a petrece timpul liber în preajmă. Iată de ce o serie de recomandări au venit în mod special pentru diversificarea sejurului la destinație. Cele mai interesante sugestii au avut în vedere organizarea unor concerte cu muzică medievală (se spune că este o colecție de piese de Dimitrie Cantemir) sau organizarea unor lupte cu haiducii în codrii Lăpușnei, sau a unui festival de bucate medievale. Altele au țintit amenajarea spațiilor care oferă ospitalitate (restaurante, structuri de cazare) cu elemente de decor caracteristic „epocii de aur” a Moldovei  medievale (carete, mobilier cu pernuțe din catifea, picturi și hărți vechi etc).

Totuși circuitul liber al informației de calitate despre atracțiile turistice de la noi este cea mai mare problemă în promovarea destinațiilor, fie și pe o Rută istorică cu mari perspective de atragere a vizitatorilor. Acum un număr mare de sate nu are nici indicatoare cu denumirea satului. Ajungi în localitate și măcar nu știi unde te afli. Ce să mai vorbim de indicatoarele spre muzee sau  situri istorice și rezervații! Impresia generală a vizitatorilor este că într-așa un mod ingenios moldovenii protejează locurile de muncă ale ghizilor. Bineînțeles că nu este așa, o zic chiar ghizii. Acum, la peste 2 milioane de  vizitatori străini, ghizii abia de reușesc să deservească un flux de sub 5% dintre aceștia. Din contra, atracțiile nemarcate lasă impresia că parcă acestea nici nu ar exista. Doar informația de orientare turistică motivează călătorul să meargă pe trasee. Muzeele de pe trasee trebuie să se transforme în adevărate birouri de informare a turiștilor, zic ghizii. Aici, de la 9.00 la 17.00, șase zile p săptămână stau la dispoziție persoane instruite special să comunice cu vizitatorii, să povestească captivant date interesante despre atracțiile din localitate și din împrejurimi. De altfel, asta este o practică în țări turistice comparabile cu Moldova, cum ar fi: Bulgaria, Slovacia, România, Ungaria ș.a.

De asemenea, sunt puţine hărți și pliante informative despre destinații. O sugestie bună este ca localitățile care implementează proiecte (de orice fel: infrastructură, ecologice, energetice) să valorifice mai inteligent banii din promovarea proiectelor pentru promovarea localității ca destinație pentru vizite. Ar face un mare serviciu localității prin atragerea atenției asupra valorilor de aici.

Ruta localităților medievale în Moldova nu este cunoscută decât de un număr limitat de persoane, iar includerea traseului cognitiv în activitățile extra-curriculare ale elevilor ar stimula practicabilitatea acesteia. Avem mulți istoricii entuziaști pentru care participarea la o rută istorică ar fi un exercițiu practic. Iar turiștilor străini li se poate oferi un pachet turistic mixt care să-i familiarizeze nu doar cu istoria locală, ci și cu alte aspecte despre Moldova ca destinație regională.

Au vorbit ghizii și despre unele bariere la înregistrarea rutelor turistice: restricțiile legate de repetabilitatea obiectivelor vizitate într-un traseu, precum și suprapunerea traseelor diferitor circuite turistice. Evident că într-o țară mică precum e Moldova nu poți să nu înregistrezi o rută numai din cauza faptului că unul din cinci muzee vizitate se repetă și în alt traseu… este din cale afară. Sau o altă limitare legată de utilizarea drumurilor naționale: dacă un traseu trece pe un drum pe care tranzitezi 50% din localitățile parcurse și de o altă rută, traseul nu poate fi înregistrat. Adică, nu poți să înregistrezi ruta turistică Chișinău-Căușeni dacă cineva mai iute a înregistrat ruta Chișinău – Zaim, pentru că… folosești același drum cu peste jumătate din localități, pe care evident le tranzitezi. Cu atât mai mult o rută istorică cum este „Drumul localităților medievale”, care se suprapune peste unele trasee deja existente… pentru că alte drumuri în Moldova nu-s. Deci, de lucru este și la capitolul ajustări ale Normativelor metodologice pentru traseele turistice.

Totuși diversificarea ofertei de trasee turistice prin Moldova trebuie susținută, deoarece conectează țara la diverse piețe. În primul rând, la piața internă și cea a turismului receptor. Peste cinci milioane de moldoveni călătoresc anual în străinătate, iar în țară doar câteva mii de persoane apelează la un ghid de turism. Totodată, peste două milioane de turiști străini călătoresc prin Moldova de parcă ar fi cu ochii legați, bizuindu-se doar pe nivelul general de cunoștințe al primului ieşit în cale.

Această întrunire și tur informativ pentru ghizii naționali și muzeali, reprezentanți ai industriei turistice și ai asociațiilor profesionale a fost susținut de Proiectul UE transfrontalier „Reabilitarea Curții Domnești Lăpușna pentru vizite turistice (HistoryTour)” care conectează parteneri din Moldova, România și Ucraina pentru a promova noi destinaţii pe Ruta localităților medievale. 

Sursa:

http://eco.md/index.php/economie/actualitate/item/4128-ghizii-na%C8%9Bionali-%C8%99i-muzeali-despre-ruta-localit%C4%83%C8%9Bilor-medievale-din-moldova

drumul oraselor medievale

Călătorii pe Ruta localităților medievale din Moldova

Puțini dintre locuitorii țării știu despre existența în trecut a unui „Drum mare moldovenesc” pe care mergeau comercianții din Europa spre Asia și invers. Și mai puțini străini care ne vizitează cunosc acest lucru. În primele nouă luni ale anului 2015, ne-au vizitat țara peste două milioane de străini care, conform sondajelor, ajung oriunde în Moldova, fie că vin la rude, prieteni şi parteneri, fie la tratament sanatorial.

Viorel MIRON

Şi doar un mic număr dintre aceștia comunică cu un ghid care poate să le vorbească ceva despre această țară. Să le spună altceva decât cuvinte generale despre o localitate sau o atracție turistică, altceva decât mămăligă și… aproape inevitabil – politică. Iar de prezentat avem destule – una dintre atracții este și Ruta localităților medievale în Moldova, care reconstituie Marele drum comercial moldovenesc. Acesta include principalele orașe medievale dintre Nistru și Prut și le conectează la destinații regionale cum sunt Lvovul, Cracovia spre nord sau Marea Neagră și Caucazul la sud. Sumar, aceste destinații au un potențial enorm de absorbție a turiștilor veniți din toată lumea, care sunt interesați ca într-o călătorie să viziteze câteva țări. Iar această conjunctură este foarte favorabilă Moldovei, o țară mică, deschisă oaspeților și cu o mobilitate excepțională a populației (circa 5 milioane de ieșiri anuale peste hotare, iar fiecare a doua familie are un automobil). Dar și cu o neglijență de invidiat a autorităților, care lasă atracțiile țării în totalitate nemarcate, ceea ce face călătoriile prin Moldova adevărate descoperiri pentru oricine, chiar și pentru propriii cetățeni. Spre exemplu, Drumul vinului sau Ruta localităților medievale. Iar prezentarea valorilor Moldovei reprezintă o nevoie stringentă pentru revigorarea industriei ospitalității. Să luăm ca exemplu doar o singură destinație pe Ruta localităților medievale – Lăpușna, care are povestea sa.

Lăpușna a existat ca târg cu rol însemnat în viața economică a țării în secolul al XV-lea încă înainte de urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. Despre aceasta mărturisesc categoric câteva documente. Este menţionat documentar pentru prima dată în 25 august 1454 de către Petru Aron Voievod, iar într-un alt document de la 29 iunie 1456 acest voievod îndeplinește o rugăminte a tatălui său, Alexandru cel Bun, referitor la taxele vamale din Lăpușna.

Și Domnul Țării Moldovei, Ștefan cel Mare, a semnat documente referitor la Lăpușna (la 3 iulie 1460, când reînnoieşte vechiul privilegiu al liovenilor, si de la 1 aprilie 1470 referitor la comerțul Mănăstirii Neamțului cu „Chilia, bălțile si Cetatea Albă sau de la Nistru”). La 9 ianuarie 1489 într-un suret de pe o hotarnică de la Ştefan cel Mare a satului Petricani, localitatea Lăpuşna este menţionată pentru prima dată ca târg. O înflorire remarcabilă a avut târgul Lăpuşna în domniile lui Petru Rareș (1527-1538; 1541-1546). Astfel, în 1545, volumul comerțului Lăpușnei cu orașul transilvănean Brașov era cu mult mai mare decât cu orice alt oraș din stânga Prutului (Hotinul, Reni).

Sub domnia lui Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561; 1564-1568), importanța Lăpușnei ca centru meșteșugăresc și comercial a continuat să crească. Ca rezultat, a urmat extinderea teritorială a târgului, menționată la 1591 ca „Slobodzia Ciacărloi” (Ciacârului). Precum se știe, apariția unor așezări în imediata apropiere de altă localitate, numite „slobozii”, în care se așezau cu traiul și desfășurau activități strâns legate de necesitățile târgului (în cazul nostru, ale Lăpușnei) oameni din toate părțile ținutului, ale țării, dar și străini, care se bucurau de scutiri fiscale.

Ca târg, Lăpuşna se asemăna în privinţa structurilor administrative cu alte centre urbane ale Ţării Moldovei din această epocă. Într-un zapis întocmit aproximativ prin anii 1595-1600, ne apar şoltuzul şi cei 12 pârgari ai târgului (conducătorul urbei şi consilierii săi), pe care îi întâlnim şi în alte oraşe. Prezenţa acestora la Lăpuşna este atestată și la 5 octombrie 1609, când „Ioan Blehan şoltuzul cu cei 12 pârgari din târgul Lăpușnei” mediază o vânzare-cumpărare în satul Costești.

Dovada importanţei târgului Lăpuşna apare constant în cărţile tipărite în Europa sau pe hărţile epocii, în variante ortografice precum Lapuszna sau Lapuczna. Astfel, în secolul al XVI-lea pe harta Moldovei ediţia anului 1595 a Chorografiei Moldovei a lui Georg Recherstorffer, Lăpuşna apare la fel ca si oraşul Huşi reprezentată prin două turnuri. În 1694, Constantin Duca dăruieşte moşia şi vatra târgului Lăpuşna mănăstirii ieşene Sf. Ioan Zlatoust, care primea, spre sfârşitul veacului al XVIII-lea, şi venitul mortasipiei (taxa pe mărfurile comercializate şi pe animalele vândute sau tăiate la iarmaroace), „după condică”, din acelaşi târg. Se pare însă că nu toată moşia târgului Lăpușna a fost dăruită de domnie, întrucât, la 20 iulie 1742, se dădea o poruncă pentru strângerea dijmei de pe moşiile domneşti, între care este amintită şi Lăpuşna.

Potrivit mărturiilor documentare, Lăpușna era o aşezare destul de cuprinzătoare, cu toate proprietățile și atribuțiile caracteristice unui târg medieval: cu ulițe, între care Ulița din deal, cu mahalale ca cea Evreiască, cu locuri bine identificate, precum Bărbieria, cu dughene, magazii și beciuri, cu bresle de negustori și meseriași, cu biserică și slujitori ai cultului religios, ca protopopul ot Lăpușna (1735) etc.

Pe la 1772-1773, târgul Lăpușna aparținea proprietarului Lupul Hâncul, una dintre rudele vestitului Mihalcea Hâncu. La 30 ianuarie 1735, Constantin Mavrocordat întăreşte episcopului de Huşi stăpânirea asupra trei dughene la Chişinău, dar în egală măsură, şi asupra unei pivniţe din târgul Lăpuşnei, mărturie a unor elemente de viaţă urbană înfloritoare.

În „Poema polonă”, cronicarul Miron Costin precizează că în ţinutul Lăpuşna se aflau orașul Lăpuşna şi orăşelul Chişinău.

Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, târgul Lăpuşnei încă mai era văzut de călătorii străini pe aceste meleaguri drept unul dintre „oraşele cele mai însemnate ale ţării”, precum secretarul marchizului de Nointel la ambasada din Constantinopol, cunoscut sub numele de la Croix, care, referindu-se prin anul 1676 la provinciile Moldova şi Valahia, arăta despre Lăpuşna (Lepourma) că „este locul de adunare al trupelor otomane când merg la război contra moscoviţilor sau cazacilor”.

În timpul Moldovei feudale, Lăpușna era unul din cele mai însemnate puncte vamale ale statului. Vama de la Lăpușna era de același rang cu vama de la Iași, „ba poate mai importantă” după cum scrie academicianul moldovean Andrei Eșanu „deoarece aici erau plătite de către negustori și sumele pentru vama de la Cetatea Albă și de la Tighina, în cazul în care caravanele negustorești urmându-și calea (de exemplu, spre Constantinopol) nu treceau prin aceste din urmă centre vamale”.

După constituirea Ţării Moldovei şi extinderea sa teritorială până la Nistru şi Marea Neagră către începutul secolului al XV-lea, creşte rolul căii comerciale numite „drumul moldovenesc” pe care era situată vama de la Lăpuşna. Aici se intersectau importante drumuri comerciale interne şi internaţionale, care veneau din centrul Europei prin Transilvania şi duceau spre Marea Neagră şi Crimeea, precum şi cel care venea din Polonia şi ducea spre porturile de la Dunăre, Marea Neagră şi spre Constantinopol. Acest drum se ramifica la Lăpuşna, ducând spre Hanatul Crimeii, Cetatea Albă şi Constantinopol.

Proiectul UE transfrontalier „Reabilitarea Curții Domnești Lăpușna pentru vizite turistice (HistoryTour)” conectează parteneri din Moldova, România și Ucraina pentru a promova noi destinaţii pe harta turistică a regiunii. 

Sursa:

http://www.eco.md/index.php/economie/actualitate/item/4111-c%C4%83l%C4%83torii-pe-ruta-localit%C4%83%C8%9Bilor-medievale-din-moldova

agroturism1

Agroturismul pe Ruta localităților medievale din Moldova

agroturism1De câtva timp, un grup de entuziaști promovează activ ideea că, pe lângă Drumul vinului capabil să scoată Moldova turistică în lume, mai există o fantastică oportunitate de a ne include în circuitele internaționale de turism prin Drumul mare moldovenesc – parte a celui mai mare drum comercial medieval care lega pe timpuri Europa de Asia. Read more

Datini-si-obiceiuri

De sărbători, la Lăpușna

Sărbătorile de iarnă se apropie cu pași iuți iar feeria de revelion se lasă peste Moldova. În codrii Lăpușnei această atmosferă este foarte expresivă. Aici, în ținutul, în care fiecare al patrulea km pătrat este acoperit de codri, iar vestigiile istoriei sunt pretutindeni, peisajele de iarnă sunt spectaculare. Două dintre cele mai mari rezervații din țară sunt în preajmă: rezervația peisajistică ”Pădurea din Hîncești”, care după suprafață depășește renumita rezervație ”Codri”, dar și cea mai mare rezervație de plante medicinale (în pădurea de la Logănești). La fel, în raza de maxim 30 km de la Lăpușna găsim două izvoare cu apă minerală (Nemţeni, mănăstirea Hâncu) care în diferite perioade au fost captate şi îmbuteliate sub mărci cunoscute. 

Read more

Descoperiri arheologice_LP_noutati sait

Noi descoperiri la Lăpușna


Când ajung într-o țară cu o cultură veche, turiștii sunt practic magnetizați de ruine, situri arheologice, muzee sau centre medieval ale orașelor istorice. Imediat ne amintim de Grecia, Italia sau Spania. Aceste atracții sunt căutate de vizitatori, dar și exploatate de comercianții care, fie se amplasează mai aproape de siturile istorice, fie amenajează spațiile din restaurant, hotele sau pensiuni în stiluri de epocă. Câteva zeci de mii de moldoveni ajung anual în aceste destinații istorice, ca apoi să povestească cu multă pasiune pe rețele de socializare despre ruinele vizitate și felul în care acestea au ajuns până azi. Și de regulă, mai suspină că în Moldova așa ceva nu ai unde vedea.

Read more

În vacanță – la Lăpușna!


Așa cum în această săptămână este vacanța de toamnă a elevilor, iar timpul de afară mai prinde ultimele raze din toamna galben-roșie, o călătorie de câteva ore în codrii Lăpușnei este o foarte bună opțiune pentru a cunoaște niște locuri superbe. Vă prezentăm o zonă turistică la doar 30 minute de la Chișinău, unde un sfert din teritoriu este codru, iar fiecare localitate are o vatră medievală. Este vorba despre raionul Hâncești!

Read more